Legea lobby-ului, mituri şi interese: “alba-neagra” cu drepturile noastre

Legea lobby-ului a ajuns la Senat. A şasea. Primele cinci au murit în faşă, respinse fie de Senat, fie de Camera Deputaţilor. Cu toate acestea, nereglementată, activitatea de lobby poate degenera oricând în fapte de corupţie şi, în lipsa unui cadru transparent de comunicare directă cu factorii de decizie, poate avea efecte sociale şi economice adverse. Mitul lobbyistului “super-erou” ale cărui activităţi sunt necunoscute dar de care depinde viitorul tuturor ar trebui să apună, lăsând loc unui registru online în care aceştia să-şi declare interesele, obiectivele şi acţiunile concrete.

În general, lobby-ul este asociat cu partea “întunecoasă” a politicii, în care corupţia, puterea si intimidarea sunt armele acţiunii politice. Probabil multe organizaţii presupun că banii şi “cunoştinţele” sunt mijloacele prin care se lucrează. Pentru argumentarea acestui fapt se pot indica numeroase cazuri (inerente de altfel în orice activitate) în care lobby-ul a degenerat în corupţie sau trafic de influenţă, prin oferirea de către unii lobbyişti a unor favoruri sau beneficii personale decidenţilor, ca mijloc de a le influenţa deciziile. De aceea, instituirea de reglementari legale în acest domeniu este binevenită.

• De ce nu avem inca o lege a lobby-ului?
• Mituri despre lobby
• Tentativa de evitare a legii lobby-ului si
• Ce ar trebui corectat la actuala lege?