“Felicit autorii atât pentru curajul de a aborda această temă cât şi pentru finalizarea acestui act de curaj prin apariţia cărţii.

Activitatea de lobby reprezintă o realitate în România. Poate că este mai puţin cunoscută, poate că este subterană uneori însă cred că şi activitatea de lobby trebuie scoasă la suprafaţă prin reglementarea ei. De altfel, lobbyul este o activitate care îşi dovedeşte pe deplin necesitatea şi eficienţa iar rezultatele există.

Un proverb care circulă în lumea juridică spune “Decât nicio lege, mai bine o lege proastă!” Aşadar, într-un vid legislativ este loc de multe evenimente negative care pot fi ţărmurite printr-o reglementare, fie ea şi deficitară.

România întotdeauna a fost în întârziere în procesul legislativ dacă este să ne comparăm în domeniul profesiilor reglementate. Spre exemplu, în Ungaria şi Polonia s-a reglementat profesia de avocat, notar public şi executor judecătoresc de la începutul anilor ‘90 pe când în România acestea au fost reglementate în 1995, respectiv în 2000. Se pare că aceeaşi soartă o are şi profesia de lobbyist.

Cred că demersul celor doi este meritoriu şi ar trebui avut în vedere de către cei care vor finaliza, eventual chiar prin adoptarea acestui proiect de lege propus. O reglementare a activităţii de lobby este necesară iar cei care vor păşi pe drumul acestei reglementări vor avea un sprijin şi vor găsi argumente substanţiale în această lucrare.”

— conf. univ. dr. Flavius Antoniu Baias
Decan al Facultăţii de Drept,
Universitatea Bucureşti

“Citind această lucrare din punct de vedere al tehnicii juridice asist la un aspect inedit: dreptul apare ca un factor de condiţionare a dreptului şi nu este un paradox sau un pleonasm. Autorii, folosind legislaţia avută în vedere reuşesc ca prin reglementările juridice existente, în speţă în dreptul material penal, să ne ofere suportul teoretic pentru motivarea unei instituţii, a unei categorii juridice care nu este reglementată în momentul de faţă. Definind lobby-ul, autorii îşi pun o seamă de întrebări privind măsura în care un individ sau o categorie de indivizi pot influenţa în câmpul raporturilor juridice subiective relaţiile care le cârmuiesc activitatea. Este o problemă la care autorii răspund cu mare pertinenţă pe parcursul cărţii.

Zona dreptului penal incriminează fapte care intră în zona de acţiune a contravenţiilor şi infracţiunilor. Dar, iată, există un câmp larg de activităţi umane care nu sunt reglementate de legiuitor şi care sunt utile la un moment dat în procesul de dinamizare şi transformare a unor instituţii ce ţin de zona dreptului penal. Nu trebuie să judecăm totul numai din perspectiva raportării la elementul negativ. Trebuie să avem în vedere elementul pozitiv şi acest lucru îl fac autorii extrem de pertinent şi ţin să subliniez efortul pe care l-au făcut în a motiva tema apelând la sistemul teleologic, folosit în doctrină, respectiv interpretarea sistematică a dreptului continental atunci când, în capitolul referitor la dreptul comparat, se motivează activitatea de lobby în diferite state ale Uniunii Europene.

Ce m-a impresionat în mod deosebit este că autorii au un punct de vedere extrem de conturat în zona legiferării. Practic, ei reuşesc să depăşească atât doctrina cât şi jurispriudenţa în încercarea lor de a motiva apariţia unei legi-cadru care să reglementeze activitatea de lobby.

Felicit autorii şi consider că această apariţie va reprezenta un punct de plecare în viitoarea reglementare care se impune, aceea ce a defini în plan conceptual dar şi aplicativ activitatea de lobby. ”

— conf. univ. dr. Cristinel Murzea
Decan al Facultăţii de Drept şi Sociologie,
Universitatea Transilvania, Braşov

“Cartea aduce nişte clarificări necesare şi elimină în opinia mea unele dintre mistificările şi perdelele de fum pe care unii vor sa le menţină în legătură cu caracterul informal al activităţii de lobby în România.

Cartea este utilă cu atât mai mult cu cât furnizeză legiuitorului, în condiţiile în care acesta îşi propune să adopte legislaţie cu privire la lobby, informaţie relevantă cu privire la reglementarea acestei activităţi, preluată din practica europeană.

Şi pentru că s-a vorbit de excesul de reglementare, de supra-reglementare, care este o extremă şi care poate fi pusă în contrast cu absenţa oricărei reglementări, părerea mea personală este că de reglementare este nevoie chiar dacă reglementarea nu este perfectă pentru început şi din această perspectivă cred că autorii îşi propun să contribuie la crearea unui echilibru în domeniul lobby-ului între lipsa oricărei reglementări, situaţia din prezent, şi riscul unei reglementări excesive.

Cred că reglementarea echilibrată este în interesul comunităţii de afaceri şi al dezvoltării economiei şi societăţii româneşti per ansamblu. Sper că întârzierea în reglemantarea şi legiferarea activităţii de lobby să fie un avantaj pentru că legiuitorul poate beneficia de toată experienţa, expertiza şi cercetarea adunată în această carte şi sperăm că reglementarea va ţine seama de tot ce este mai bun în practica internaţională în doemniu şi va produce o legislaţie de lobby modernă şi adecvată societăţii româneşti.”

— Vasile Iuga
Country Managing Partner,
PricewaterhouseCoopers România

“Referirea la interesul public, la interesul general, la susţinerea unor obiective urmărite de stat, la umplerea unor lacune, la funcţionarea unor instituţii vitale, toate acestea fac parte din recuzita argumentării.

De fapt, există ceva mai puternic decât încercarea de a convinge. E demonstraţia bazată pe fapte. Iată de ce lobbyiştii întocmesc dosare cu grafice, analize, evoluţii şi precedente. Astfel, în diplomaţie, ca şi în lobby, roadele activităţii depind de buna pregătire profesională a celor ce le practică. Mai veche şi bine constituită, diplomaţia are în spate o bază istorică şi teoretică. Are în compoziţie logica, psihologia, alături de ştiinţele sociale şi economice, care constituie şi armătura necesară lobbyistului.

Dacă o carte ca aceasta te face să reflectezi şi să înţelegi mai bine mecanismele ce domină politicile interne şi externe ale ţărilor, ea merită fără îndoială să fie semnalată şi preţuită.”

— Acad. Mircea Maliţa
Diplomat,
Ambasador al României în Statele Unite ale Americii şi Elveţia