Adrian Macarie, SNSPA, despre reglementarea activității de lobby în România

Drd. Adrian Macarie, Director al Centrului teritorial Brasov al Facultatii de Comunicare si Relatii Publice din cadrul Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative (SNSPA) – discurs la lansarea locală a cărţii “Reglementarea activitatii de LOBBY. În anticamera influentei”, autori Liviu Mihaileanu si Aurelian Horja.

Share

Vasile Iuga – despre necesitatea reglementării echilibrate a Lobby-ului în România

Discurs susţinut la lansarea cărtii “Reglementarea activităţii de LOBBY. În anticamera influenţei”, autori Liviu Mihaileanu si Aurelian Horja.

Share

Flavius Baias – despre transparentizarea lobby-ului in România

De ce este necesar sa transparentizam activitatea de Lobby? Discurs sustinut de Dr. Flavius Baias cu ocazia lansării cărtii “Reglementarea activitatii de LOBBY. În anticamera influenţei” la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucureşti.

Share

Rezultatele cercetării “Lobby în România”

Studiu Lobby

Până în acest moment nu a existat o cunoaştere profundă a activităţilor de lobby din România. Au fost prezentate doar frânturi de informaţii despre actorii acestei industrii, dar nu se cunoşteau mecanismele şi instrumentele concrete, abordările de succes, precum şi neajunsurile şi erorile demersurilor autohtone de lobby.

Aceastea au fost constatările de la care am pornit cercetarea Lobby în România. Prin profunzimea studiului destinat tuturor actorilor implicaţi în activitatea de lobby din România şi prin completarea acestuia cu datele colectate în parteneriat cu GfK România la nivelul populaţiei generale, considerăm că activităţile autohtone de lobby beneficiază acum de o analiză solidă utilă atât lobbyiştilor pentru îmbunătăţirea activităţii lor, cât şi decidenţilor pentru o mai bună cunoaştere a percepţiei populaţiei şi a celor care doresc să-i influenţeze în activitatea lor zilnică. 

Studiul a urmărit acoperirea în 360 de grade a activităţii de lobby, prin sondarea pe trei dimensiuni: a populaţiei asupra căreia se răsfrânge direct sau indirect activitatea de lobby (vox populi), a iniţiatorilor (lobbyiştii) şi a factorilor de decizie (politicienii). Cercetarea are la bază răspunsurile primite de la 865 de respondenţi, reprezentativi pentru cele trei dimensiuni explorate.

Am pornit în demersul nostru de la următoarele întrebări:

De ce activitatea de lobby rămâne pentru cei mai mulţi politicieni un subiect tabu? Au susţinere în realitate afirmaţiile din spaţiul public cu privire la activităţile de lobby? Face populaţia generală distincţia între lobby şi trafic de influenţă? Care sunt cele mai eficiente instrumente ale activităţii de lobby? Ce alţi actori sunt implicaţi în afara firmelor care desfăşoară lobby pentru terţi?

Şi iată câteva dintre rezultatele cercetării:

  • În România, lobby se face preponderent reactiv, doar după luarea unei decizii, pentru a corecta sau îmbunătăţi o decizie deja luată.
  • Contrar informaţiilor vehiculate în spaţiul public cum că ar exista doar câteva companii care fac lobby în România, studiul arată că mult mai multe categorii de actori sunt implicaţi în activitatea de lobby. ONG-urile ocupă primul loc cu 38%, urmate de companiile multinaţionale (29%), doar 4% fiind companii specializate care desfăşoară activitate de lobby pentru şi în numele unor terţi.
  • Suspiciunea actuală faţă de reglementarea activităţii de lobby nu se justifică. 82% dintre companii, 100% dintre ONG-uri și 100% dintre politicieni au declarat că activitatea de lobby trebuie reglementată prin lege. Opinia majoritară a populației este de asemenea una favorabilă reglementării acestei activități (93%).
  • Lobby rămâne un subiect tabu pentru mulţi politicieni din teamă (nejustificată – așa cum reiese din acest studiu) că electoratul nu va vedea cu ochi buni deschiderea lor pentru discuții cu reprezentanți ai diferitelor ONG-uri, asociații profesionale sau companii. De asemenea, în viziunea politicienilor transparenţa intereselor surclasează expertiza în domeniu sau buna pregătire a lobbyiştilor.

Vă invităm să citiţi raportul complet aici.

Mulţumim tuturor celor care ne-au sprijinit în completarea chestionarelor acestui studiu: companii, ONG-uri şi politicieni. Mulţumiri speciale se cuvin cititorilor PR Romania şi partenerului nostru de proiect, GfK Romania, pentru încrederea şi entuziasmul cu care a susţinut acest demers de cercetare prin sondarea dimensiunii “vox populi”.

Echipa de cercetare: Liviu Mihaileanu, Dana Oancea şi Aurelian Horja

Share

Recenzie – conf. univ. dr. Flavius Baias, Decan al Facultății de Drept, Universitatea Bucureşti

“Felicit autorii atât pentru curajul de a aborda această temă cât şi pentru finalizarea acestui act de curaj prin apariţia cărţii.

Activitatea de lobby reprezintă o realitate în România. Poate că este mai puţin cunoscută, poate că este subterană uneori însă cred că şi activitatea de lobby trebuie scoasă la suprafaţă prin reglementarea ei. De altfel, lobbyul este o activitate care îşi dovedeşte pe deplin necesitatea şi eficienţa iar rezultatele există.

Un proverb care circulă în lumea juridică spune “Decât nicio lege, mai bine o lege proastă!” Aşadar, într-un vid legislativ este loc de multe evenimente negative care pot fi ţărmurite printr-o reglementare, fie ea şi deficitară.

România întotdeauna a fost în întârziere în procesul legislativ dacă este să ne comparăm în domeniul profesiilor reglementate. Spre exemplu, în Ungaria şi Polonia s-a reglementat profesia de avocat, notar public şi executor judecătoresc de la începutul anilor ‘90 pe când în România acestea au fost reglementate în 1995, respectiv în 2000. Se pare că aceeaşi soartă o are şi profesia de lobbyist.

Cred că demersul celor doi este meritoriu şi ar trebui avut în vedere de către cei care vor finaliza, eventual chiar prin adoptarea acestui proiect de lege propus. O reglementare a activităţii de lobby este necesară iar cei care vor păşi pe drumul acestei reglementări vor avea un sprijin şi vor găsi argumente substanţiale în această lucrare.”

— conf. univ. dr. Flavius Antoniu Baias
Decan al Facultăţii de Drept,
Universitatea Bucureşti

Share

Recenzie – conf. univ. dr. Cristinel Murzea, Decan al Facultății de Drept şi Sociologie, Universitatea Transilvania

“Citind această lucrare din punct de vedere al tehnicii juridice asist la un aspect inedit: dreptul apare ca un factor de condiţionare a dreptului şi nu este un paradox sau un pleonasm. Autorii, folosind legislaţia avută în vedere reuşesc ca prin reglementările juridice existente, în speţă în dreptul material penal, să ne ofere suportul teoretic pentru motivarea unei instituţii, a unei categorii juridice care nu este reglementată în momentul de faţă. Definind lobby-ul, autorii îşi pun o seamă de întrebări privind măsura în care un individ sau o categorie de indivizi pot influenţa în câmpul raporturilor juridice subiective relaţiile care le cârmuiesc activitatea. Este o problemă la care autorii răspund cu mare pertinenţă pe parcursul cărţii.

Zona dreptului penal incriminează fapte care intră în zona de acţiune a contravenţiilor şi infracţiunilor. Dar, iată, există un câmp larg de activităţi umane care nu sunt reglementate de legiuitor şi care sunt utile la un moment dat în procesul de dinamizare şi transformare a unor instituţii ce ţin de zona dreptului penal. Nu trebuie să judecăm totul numai din perspectiva raportării la elementul negativ. Trebuie să avem în vedere elementul pozitiv şi acest lucru îl fac autorii extrem de pertinent şi ţin să subliniez efortul pe care l-au făcut în a motiva tema apelând la sistemul teleologic, folosit în doctrină, respectiv interpretarea sistematică a dreptului continental atunci când, în capitolul referitor la dreptul comparat, se motivează activitatea de lobby în diferite state ale Uniunii Europene.

Ce m-a impresionat în mod deosebit este că autorii au un punct de vedere extrem de conturat în zona legiferării. Practic, ei reuşesc să depăşească atât doctrina cât şi jurispriudenţa în încercarea lor de a motiva apariţia unei legi-cadru care să reglementeze activitatea de lobby.

Felicit autorii şi consider că această apariţie va reprezenta un punct de plecare în viitoarea reglementare care se impune, aceea ce a defini în plan conceptual dar şi aplicativ activitatea de lobby. ”

— conf. univ. dr. Cristinel Murzea
Decan al Facultăţii de Drept şi Sociologie,
Universitatea Transilvania, Braşov

Share

Recenzie – Vasile Iuga, Country Managing Partner, PricewaterhouseCoopers România

“Cartea aduce nişte clarificări necesare şi elimină în opinia mea unele dintre mistificările şi perdelele de fum pe care unii vor sa le menţină în legătură cu caracterul informal al activităţii de lobby în România.

Cartea este utilă cu atât mai mult cu cât furnizeză legiuitorului, în condiţiile în care acesta îşi propune să adopte legislaţie cu privire la lobby, informaţie relevantă cu privire la reglementarea acestei activităţi, preluată din practica europeană.

Şi pentru că s-a vorbit de excesul de reglementare, de supra-reglementare, care este o extremă şi care poate fi pusă în contrast cu absenţa oricărei reglementări, părerea mea personală este că de reglementare este nevoie chiar dacă reglementarea nu este perfectă pentru început şi din această perspectivă cred că autorii îşi propun să contribuie la crearea unui echilibru în domeniul lobby-ului între lipsa oricărei reglementări, situaţia din prezent, şi riscul unei reglementări excesive.

Cred că reglementarea echilibrată este în interesul comunităţii de afaceri şi al dezvoltării economiei şi societăţii româneşti per ansamblu. Sper că întârzierea în reglemantarea şi legiferarea activităţii de lobby să fie un avantaj pentru că legiuitorul poate beneficia de toată experienţa, expertiza şi cercetarea adunată în această carte şi sperăm că reglementarea va ţine seama de tot ce este mai bun în practica internaţională în doemniu şi va produce o legislaţie de lobby modernă şi adecvată societăţii româneşti.”

— Vasile Iuga
Country Managing Partner,
PricewaterhouseCoopers România

Share

Recenzie – Acad. Mircea Maliţa, Diplomat, Ambasador al României în Statele Unite ale Americii şi Elveția

“Referirea la interesul public, la interesul general, la susţinerea unor obiective urmărite de stat, la umplerea unor lacune, la funcţionarea unor instituţii vitale, toate acestea fac parte din recuzita argumentării.

De fapt, există ceva mai puternic decât încercarea de a convinge. E demonstraţia bazată pe fapte. Iată de ce lobbyiştii întocmesc dosare cu grafice, analize, evoluţii şi precedente. Astfel, în diplomaţie, ca şi în lobby, roadele activităţii depind de buna pregătire profesională a celor ce le practică. Mai veche şi bine constituită, diplomaţia are în spate o bază istorică şi teoretică. Are în compoziţie logica, psihologia, alături de ştiinţele sociale şi economice, care constituie şi armătura necesară lobbyistului.

Dacă o carte ca aceasta te face să reflectezi şi să înţelegi mai bine mecanismele ce domină politicile interne şi externe ale ţărilor, ea merită fără îndoială să fie semnalată şi preţuită.”

 

Acad. Mircea Maliţa
Diplomat,
Ambasador al României în Statele Unite ale Americii şi Elveţia

Share

“Să mor eu dacă te mint”. Despre Registrul reprezentanților grupurilor de interese din România

Miercuri, 16 februarie 2011, Asociaţia Registrul Român de Lobby a anunţat lansarea oficială a acesteia şi prezentarea în premieră a Registrului Reprezentanţilor Grupurilor de Interese din România, precum şi a Codului de Etică adoptat.

Evenimentul, organizat la Marriott, a avut parte de o bună prezenţă şi invitaţi de top, deşi, pentru publicul larg se încadrau foarte bine în categoria iluştri necunoscuţi. Chiar şi demersul părea remarcabil având în vedere istoricul de netransparenţă al activităţilor de lobby din România.

Cred că acest eveniment putea reprezenta un excelent punct de pornire pentru demitizarea activităţii de lobby şi îmbunătăţirea imaginii acesteia în rândul publicului larg. De ce “putea reprezenta”? Pentru că, la o analiză mai atentă a acestei iniţiative, descoperim doar o perdea de fum generat de arderea mai mult sau mai puţin mocnită a speranţelor către o transparenţă reală.

Deşi speram ca predicţiile publice făcute (nu doar de mine) cu privire la traseul ce va fi urmat de lobbyiştii români să nu se împlinească, iată că evenimentul anunţat s-a şi întâmplat spre deosebire de predicţiile Babei Vanga cu privire la razboiul iminent care nu a avut loc anul trecut.

Mecanismul prezis: analizând trendul actual care duce către o reglementare prin lege a activităţii de lobby şi pentru a scapa de obligaţiile unei transparenţe impuse legal, lobbyistii vor anunţa că doresc să facă pasul autoreglementării.

Iată că pasul a fost făcut, însă problema principală este că nici măcar această iniţiativă minimalistă nu i-a atras prea mult pe lobbyişti, până acum, Registrului Voluntar lipsindu-i multe nume sonore implicate în influenţarea legislaţiei. O altă lipsă, extrem de vizibilă este lipsa informaţiilor esenţiale. Mai curând, Registrul pare o pagină de publicitate care menţionează domeniile majore de care se ocupă anumite firme.

Plecând de la premisa că motorul acestui demers, doamna Laura Florea (Point Public Affairs) a fost mânată de cele mai bune intenţii, transmise public către clienţii, colegii şi partenerii prezenţi la eveniment şi anume de a fi transparenţi şi de a scoate la lumină această activitate, totuşi concluziile la care am ajuns sunt extrem de diferite:

1. Dacă în cazul european, pe care ei pretind că l-au replicat, Registrul este înfiinţat de Comisia Europeană, iar informaţiile sunt gestionate şi supervizate de Secretariatul General, în România acest registru este gestionat de un ONG creat de câteva firme de lobby şi de PR, nefiind nicidecum echivalente. Doar ambalajul oferit de nume îi oferă o aură de seriozitate. În plus, informaţiile solicitate includ activităţile specifice la care se lucrează şi nivelul financiar.

2. Atâta timp cât nu există metode de sancţionare reală, oricine poate declara orice acolo, nefiind prevăzute mijloace de control sau sancţiuni. Am putea foarte bine crea un Registru al Oamenilor Cinstiţi unde, după ce persoana declară ce, cât şi cum vrea cu privire la un lucru, semnează cu numele şi adaugă “Să mor eu dacă te mint”

Şi pentru că nu era suficient ca înregistrarea să fie voluntară, pentru a nu îi jena pe cei care vor doar să mimeze că sunt transparenţi, este lăsat la liberul-arbitru al declaranţilor ce şi cât va fi declarat în acest Registru.

Trecând peste tonul colocvial generat de întalnirea în lobby-ul Hotelului Marriott (era sa spun Willard) al unor oameni care influenţează legislaţia cu privire la medicamente, politici sociale, energie, tutun, alcool şi alte lucruri puţin importante în favoarea (sau defavoarea) a 20 de milioane de români şi pentru că îmi doresc o transparenţă INCLUSIV sau MAI ALES a celor care nu vor să o manifeste în mod voluntar, să ne reamintim ce înseamnă (şi de ce preferă lobbyiştii autohoni) autoreglementarea.

Prin acest mecanism lobbyiştii vor oferi informaţii doar dacă vor şi de asemenea vor putea alege ce şi cât să ofere. Statul, în lipsa unei legislaţii adecvate, nu va putea să intervină pentru a le cere mai multe detalii cu privire la acţiunile de lobby desfăşurate pentru un client sau altul şi nicio persoană nu va ştii dacă ceea ce oferă ca informaţie un lobbyist este completă sau cel puţin dacă aceasta corespunde sau nu realităţii.

În cazul autoreglementarii, dacă lobbyistul nu îşi declară deloc interesele sau le declară incomplete sau eronat, acesta nu este supus niciunei sancţiuni serioase, neexistând temeiul legal pentru aşa ceva. Cel mult, va fi certat în cadrul unei întâlniri a membrilor, acesta va promite că va fi cuminte şi în următorii doi ani de zile “va încerca” să se alinieze cerinţelor … Dacă va fi un caz mult prea grav, Asociaţia va oferi un comunicat prin care se dezice de aceste fapte şi va propune excluderea, care va fi dezbătută la următoarea întâlnire a Adunării Generale (într-un termen rezonabil de un an de zile).

Ceea ce lobbyiştii autohtoni se pare că nu vor este o lege care are sancţiuni, iar în cazul în care lobbyiştii nu se conformează sau declaraţiile nu sunt complete şi corecte, să poată fi supuşi unor amenzi şi restricţii care, pe lângă alte neplăceri, pot duce la pierderea dreptului de a desfăşura activităţi de lobby.

Să moară transparenţa dacă nu este aşa ;)

Publicat de Aurelian Horja in PR Romania:
http://www.pr-romania.ro/articole/lobby/916-despre-registrul-reprezentantilor-grupurilor-de-interese-din-romania.html

Share

Masă rotundă: „Legitimitatea activitătii de lobby”

Obiectivul principal al acestui eveniment este consultarea de specialitate pentru clarificarea aspectelor privind încadrarea juridică a infracţiunii de trafic de influenţă şi diferenţele dintre aceasta şi activitatea de lobby. De asemenea, se doreşte identificarea soluţiilor potrivite în vederea armonizării acestei activităţi prin prisma experienţei modalităţilor de reglementare în Statele Unite ale Americii, la nivelul instituţiilor Uniunii Europene şi în interiorul unor state membre ale Uniunii Europene.

Tematica propusă:

  • Definirea activităţii de lobby;
  • Diferenţe între activitatea de lobby şi advocacy;
  • Fundamentarea legală a activităţii de lobby;
  • Reglementarea lobby-ului în alte state;
  • Propuneri de reglementare a activităţii de lobby în România.

La acest eveniment sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai:

  • Asociaţiei pentru Iniţiative Civice;
  • Asociaţiei Pro Democraţia;
  • Institutului de Politici Publice;
  • Departamentului Mediul de Afaceri Intern şi Internaţional, Administraţia Prezidenţială;
  • Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

Moderatori: Dl. Liviu Mihăileanu şi Dl. Aurelian Horja, autorii lucrării Reglementarea activităţii de lobby. În anticamera influenţei, prima carte dedicată activităţii de lobby din România. De asemenea, la eveniment vor participa reprezentanţi ai Ministerelor de resort, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, ai mediului de afaceri şi jurnalişti.

Locul desfăşurării: Sala Rondă din incinta Palatului Camerei Naţionale, Bldv. Octavian Goga nr. 2, sector 3, Bucureşti

Data desfăşurării: 30 martie 2010, între orele 10.00 – 14.00.

Relaţii suplimentare: Dl. Marian Zamfir, Direcţia Practici Camerale, Biroul Organizare Evenimente, telefon: 021.319.00.78, fax: 021.311.21.10, e-mail: dpc@ccir.ro.

Share