<< >>

Rezultatele cercetării “Lobby în România”

Studiu Lobby

Până în acest moment nu a existat o cunoaştere profundă a activităţilor de lobby din România. Au fost prezentate doar frânturi de informaţii despre actorii acestei industrii, dar nu se cunoşteau mecanismele şi instrumentele concrete, abordările de succes, precum şi neajunsurile şi erorile demersurilor autohtone de lobby.

Aceastea au fost constatările de la care am pornit cercetarea Lobby în România. Prin profunzimea studiului destinat tuturor actorilor implicaţi în activitatea de lobby din România şi prin completarea acestuia cu datele colectate în parteneriat cu GfK România la nivelul populaţiei generale, considerăm că activităţile autohtone de lobby beneficiază acum de o analiză solidă utilă atât lobbyiştilor pentru îmbunătăţirea activităţii lor, cât şi decidenţilor pentru o mai bună cunoaştere a percepţiei populaţiei şi a celor care doresc să-i influenţeze în activitatea lor zilnică. 

Studiul a urmărit acoperirea în 360 de grade a activităţii de lobby, prin sondarea pe trei dimensiuni: a populaţiei asupra căreia se răsfrânge direct sau indirect activitatea de lobby (vox populi), a iniţiatorilor (lobbyiştii) şi a factorilor de decizie (politicienii). Cercetarea are la bază răspunsurile primite de la 865 de respondenţi, reprezentativi pentru cele trei dimensiuni explorate.

Am pornit în demersul nostru de la următoarele întrebări:

De ce activitatea de lobby rămâne pentru cei mai mulţi politicieni un subiect tabu? Au susţinere în realitate afirmaţiile din spaţiul public cu privire la activităţile de lobby? Face populaţia generală distincţia între lobby şi trafic de influenţă? Care sunt cele mai eficiente instrumente ale activităţii de lobby? Ce alţi actori sunt implicaţi în afara firmelor care desfăşoară lobby pentru terţi?

Şi iată câteva dintre rezultatele cercetării:

  • În România, lobby se face preponderent reactiv, doar după luarea unei decizii, pentru a corecta sau îmbunătăţi o decizie deja luată.
  • Contrar informaţiilor vehiculate în spaţiul public cum că ar exista doar câteva companii care fac lobby în România, studiul arată că mult mai multe categorii de actori sunt implicaţi în activitatea de lobby. ONG-urile ocupă primul loc cu 38%, urmate de companiile multinaţionale (29%), doar 4% fiind companii specializate care desfăşoară activitate de lobby pentru şi în numele unor terţi.
  • Suspiciunea actuală faţă de reglementarea activităţii de lobby nu se justifică. 82% dintre companii, 100% dintre ONG-uri și 100% dintre politicieni au declarat că activitatea de lobby trebuie reglementată prin lege. Opinia majoritară a populației este de asemenea una favorabilă reglementării acestei activități (93%).
  • Lobby rămâne un subiect tabu pentru mulţi politicieni din teamă (nejustificată – așa cum reiese din acest studiu) că electoratul nu va vedea cu ochi buni deschiderea lor pentru discuții cu reprezentanți ai diferitelor ONG-uri, asociații profesionale sau companii. De asemenea, în viziunea politicienilor transparenţa intereselor surclasează expertiza în domeniu sau buna pregătire a lobbyiştilor.

Vă invităm să citiţi raportul complet aici.

Mulţumim tuturor celor care ne-au sprijinit în completarea chestionarelor acestui studiu: companii, ONG-uri şi politicieni. Mulţumiri speciale se cuvin cititorilor PR Romania şi partenerului nostru de proiect, GfK Romania, pentru încrederea şi entuziasmul cu care a susţinut acest demers de cercetare prin sondarea dimensiunii “vox populi”.

Echipa de cercetare: Liviu Mihaileanu, Dana Oancea şi Aurelian Horja

Share

Recenzie – conf. univ. dr. Cristinel Murzea, Decan al Facultăţii de Drept şi Sociologie, Universitatea Transilvania

“Citind această lucrare din punct de vedere al tehnicii juridice asist la un aspect inedit: dreptul apare ca un factor de condiţionare a dreptului şi nu este un paradox sau un pleonasm. Autorii, folosind legislaţia avută în vedere reuşesc ca prin reglementările juridice existente, în speţă în dreptul material penal, să ne ofere suportul teoretic pentru motivarea unei instituţii, a unei categorii juridice care nu este reglementată în momentul de faţă. Definind lobby-ul, autorii îşi pun o seamă de întrebări privind măsura în care un individ sau o categorie de indivizi pot influenţa în câmpul raporturilor juridice subiective relaţiile care le cârmuiesc activitatea. Este o problemă la care autorii răspund cu mare pertinenţă pe parcursul cărţii.

Zona dreptului penal incriminează fapte care intră în zona de acţiune a contravenţiilor şi infracţiunilor. Dar, iată, există un câmp larg de activităţi umane care nu sunt reglementate de legiuitor şi care sunt utile la un moment dat în procesul de dinamizare şi transformare a unor instituţii ce ţin de zona dreptului penal. Nu trebuie să judecăm totul numai din perspectiva raportării la elementul negativ. Trebuie să avem în vedere elementul pozitiv şi acest lucru îl fac autorii extrem de pertinent şi ţin să subliniez efortul pe care l-au făcut în a motiva tema apelând la sistemul teleologic, folosit în doctrină, respectiv interpretarea sistematică a dreptului continental atunci când, în capitolul referitor la dreptul comparat, se motivează activitatea de lobby în diferite state ale Uniunii Europene.

Ce m-a impresionat în mod deosebit este că autorii au un punct de vedere extrem de conturat în zona legiferării. Practic, ei reuşesc să depăşească atât doctrina cât şi jurispriudenţa în încercarea lor de a motiva apariţia unei legi-cadru care să reglementeze activitatea de lobby.

Felicit autorii şi consider că această apariţie va reprezenta un punct de plecare în viitoarea reglementare care se impune, aceea ce a defini în plan conceptual dar şi aplicativ activitatea de lobby. ”

— conf. univ. dr. Cristinel Murzea
Decan al Facultăţii de Drept şi Sociologie,
Universitatea Transilvania, Braşov

Share

Recenzie – Vasile Iuga, Country Managing Partner, PricewaterhouseCoopers România

“Cartea aduce nişte clarificări necesare şi elimină în opinia mea unele dintre mistificările şi perdelele de fum pe care unii vor sa le menţină în legătură cu caracterul informal al activităţii de lobby în România.

Cartea este utilă cu atât mai mult cu cât furnizeză legiuitorului, în condiţiile în care acesta îşi propune să adopte legislaţie cu privire la lobby, informaţie relevantă cu privire la reglementarea acestei activităţi, preluată din practica europeană.

Şi pentru că s-a vorbit de excesul de reglementare, de supra-reglementare, care este o extremă şi care poate fi pusă în contrast cu absenţa oricărei reglementări, părerea mea personală este că de reglementare este nevoie chiar dacă reglementarea nu este perfectă pentru început şi din această perspectivă cred că autorii îşi propun să contribuie la crearea unui echilibru în domeniul lobby-ului între lipsa oricărei reglementări, situaţia din prezent, şi riscul unei reglementări excesive.

Cred că reglementarea echilibrată este în interesul comunităţii de afaceri şi al dezvoltării economiei şi societăţii româneşti per ansamblu. Sper că întârzierea în reglemantarea şi legiferarea activităţii de lobby să fie un avantaj pentru că legiuitorul poate beneficia de toată experienţa, expertiza şi cercetarea adunată în această carte şi sperăm că reglementarea va ţine seama de tot ce este mai bun în practica internaţională în doemniu şi va produce o legislaţie de lobby modernă şi adecvată societăţii româneşti.”

— Vasile Iuga
Country Managing Partner,
PricewaterhouseCoopers România

Share

Recenzie – Acad. Mircea Maliţa, Diplomat, Ambasador al României în Statele Unite ale Americii şi Elveţia

“Referirea la interesul public, la interesul general, la susţinerea unor obiective urmărite de stat, la umplerea unor lacune, la funcţionarea unor instituţii vitale, toate acestea fac parte din recuzita argumentării.

De fapt, există ceva mai puternic decât încercarea de a convinge. E demonstraţia bazată pe fapte. Iată de ce lobbyiştii întocmesc dosare cu grafice, analize, evoluţii şi precedente. Astfel, în diplomaţie, ca şi în lobby, roadele activităţii depind de buna pregătire profesională a celor ce le practică. Mai veche şi bine constituită, diplomaţia are în spate o bază istorică şi teoretică. Are în compoziţie logica, psihologia, alături de ştiinţele sociale şi economice, care constituie şi armătura necesară lobbyistului.

Dacă o carte ca aceasta te face să reflectezi şi să înţelegi mai bine mecanismele ce domină politicile interne şi externe ale ţărilor, ea merită fără îndoială să fie semnalată şi preţuită.”

 

Acad. Mircea Maliţa
Diplomat,
Ambasador al României în Statele Unite ale Americii şi Elveţia

Share

“Să mor eu dacă te mint”. Despre Registrul reprezentanţilor grupurilor de interese din România

Miercuri, 16 februarie 2011, Asociaţia Registrul Român de Lobby a anunţat lansarea oficială a acesteia şi prezentarea în premieră a Registrului Reprezentanţilor Grupurilor de Interese din România, precum şi a Codului de Etică adoptat. Cred că acest eveniment putea reprezenta un excelent punct de pornire pentru demitizarea activităţii de lobby şi îmbunătăţirea imaginii acesteia în rândul publicului larg. De ce “putea reprezenta”? Pentru că, la o analiză mai atentă a acestei iniţiative, descoperim doar o perdea de fum generat de arderea mai mult sau mai puţin mocnită a speranţelor către o transparenţă reală.

http://www.pr-romania.ro/articole/lobby/916-despre-registrul-reprezentantilor-grupurilor-de-interese-din-romania.html

Share

Masă rotundă: „Legitimitatea activităţii de lobby”

Obiectivul principal al acestui eveniment este consultarea de specialitate pentru clarificarea aspectelor privind încadrarea juridică a infracţiunii de trafic de influenţă şi diferenţele dintre aceasta şi activitatea de lobby. De asemenea, se doreşte identificarea soluţiilor potrivite în vederea armonizării acestei activităţi prin prisma experienţei modalităţilor de reglementare în Statele Unite ale Americii, la nivelul instituţiilor Uniunii Europene şi în interiorul unor state membre ale Uniunii Europene.

Tematica propusă:

  • Definirea activităţii de lobby;
  • Diferenţe între activitatea de lobby şi advocacy;
  • Fundamentarea legală a activităţii de lobby;
  • Reglementarea lobby-ului în alte state;
  • Propuneri de reglementare a activităţii de lobby în România.

La acest eveniment sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai:

  • Asociaţiei pentru Iniţiative Civice;
  • Asociaţiei Pro Democraţia;
  • Institutului de Politici Publice;
  • Departamentului Mediul de Afaceri Intern şi Internaţional, Administraţia Prezidenţială;
  • Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

Moderatori: Dl. Liviu Mihăileanu şi Dl. Aurelian Horja, autorii lucrării Reglementarea activităţii de lobby. În anticamera influenţei, prima carte dedicată activităţii de lobby din România. De asemenea, la eveniment vor participa reprezentanţi ai Ministerelor de resort, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, ai mediului de afaceri şi jurnalişti.

Locul desfăşurării: Sala Rondă din incinta Palatului Camerei Naţionale, Bldv. Octavian Goga nr. 2, sector 3, Bucureşti

Data desfăşurării: 30 martie 2010, între orele 10.00 – 14.00.

Relaţii suplimentare: Dl. Marian Zamfir, Direcţia Practici Camerale, Biroul Organizare Evenimente, telefon: 021.319.00.78, fax: 021.311.21.10, e-mail: dpc@ccir.ro.

Share

“Lobby = trafic de influenţă”, exemplu de “furculision” contemporan

Coana Chiriţa a avut două fete care i-au moştenit trăsăturile: Chiriţica şi Mit(z)a. Una foloseşte cuvântul „lobby” când se referă la transferurile din fotbal sau promovarea filmelor, se revoltă când o organizaţie face lobby pentru … indiferent ce, dar a fost foarte bucuroasă atunci când Guvernul, Preşedintele şi Regele Mihai s-au implicat în activităţi de lobby pentru intrarea noastră în NATO şi UE. Nu se întreabă niciodată de ce aceştia nu au intrat la închisoare, dar este ferm convinsă că lobbyiştii ar trebui să înfunde puşcăriile…

http://www.pr-romania.ro/articole/lobby/594-lobby-egal-trafic-de-influenta-exemplu-de-furculision-contemporan.htm

Share

Echilibrul activităţilor de lobby

Dacă ar fi să reprezint vizual situaţia actuală privind activitatea de lobby în România, aş recurge la imaginea unei balanţe. Fundamentarea lobby-ului este un balans a două talere pe care se află, de o parte, dreptul de petiţionare şi libertatea de exprimare iar pe de alta, dreptul la informaţie. Pentru că cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.

În cele ce urmează, vă propun să analizăm mai atent conţinutul celor două talere ale balanţei activităţilor de lobby în căutarea acelei stări de echilibru necesară respectării drepturilor fundamentale ale tuturor actorilor implicaţi…

http://www.pr-romania.ro/articole/lobby/498-echilibrul-activitatilor-de-lobby.html

Share

Forbes: Demitizarea lobby-ului, o reparaţie morală necesară

Începând cu 23 iunie 2008, Comisia Europeană i-a invitat pe toţi reprezentanţii grupurilor de interese care doresc să influenţeze elaborarea politicilor şi a proceselor decizionale la nivelul instituţiilor europene să se înscrie într-un Registru online în mod voluntar. Cu ocazia înscrierii, acestora li s-a cerut să indice cine sunt, să-şi precizeze obiectivele, precum şi principalele activităţi de reprezentare a intereselor şi a eforturilor pe care le depun pentru influenţarea legislaţiei europene.

Potrivit primului raport anual realizat pe marginea Registrului reprezentanţilor grupurilor de interese, Comisarul Siim Kallas a anunţat ca pe o mare victorie faptul că 2.100 de lobbyişti s-au înscris, în mod voluntar în registru. În mijlocul unei tumultoase campanii electorale, subiectul a trecut aproape neobservat, preluat şcolăreşte din comunicatele oficiale şi nu am văzut să fi analizat cineva serios această „victorie”. Din acest motiv, vă propun să ne oprim cu mai multă atenţie asupra acestui aspect.

Detalii pe: http://www.forbes.ro/

Share

Braşov: Invitaţie la lansarea cărţii – Librăria Şt. O. Iosif

Editura C.H. BECK are deosebita plăcere de a vă invita marți, 15 decembrie 2009, ora 13:00, la lansarea volumului “Reglementarea activităţii de lobby. În anticamera influenţei”, avându-i ca autori pe domnii Liviu Mihăileanu şi Aurelian Horja. Evenimentul va avea loc la Libraria “St. O. Iosif”, Str. Mureşenilor Nr. 14.

La eveniment, pe lângă autori, vor fi prezenţi, în calitate de vorbitori:

  • domnul prof.univ.dr. Murzea Cristinel, decanul Facultăţii de Drept și Sociologie din cadrul Universităţii Transilvania
  • domnul drd. Adrian Macarie, Director al Centrului teritorial Braşov al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

Cartea, prima de acest gen din România, doreşte să vină în sprijinul demitizării caracterului ocult al activităţii de lobby prin definirea exhaustivă, prezentarea tehnicilor folosite în cadrul acestei activităţi, clarificarea aspectelor privind încadrarea juridică a infracţiunii de trafic de influenţă şi diferenţele dintre aceasta şi lobby, precum şi prin analizarea comparativă a modalităţilor de reglementare în Statele Unite ale Americii, la nivelul instituţiilor Uniunii Europene şi în interiorul unor state membre ale Uniunii Europene.

De asemenea, o analiză transparentă a lipsei unei legi a lobby-ului în România şi argumentarea importanței reglementării acesteia precede o inițiativă în premieră: o propunere de iniţiativă legislativă care încheie într-un mod practic şi util această lucrare.

Share

Agerpres: Volum dedicat activitatii de lobby, lansat la Universitatea Bucuresti

“Reglementarea activitatii de lobby. In anticamera influentei”, o carte avandu-i ca autori pe Liviu Mihaileanu si Aurelian Horja, a fost lansata, miercuri, in sala “Constantin Stoicescu” a Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti.

Aparuta in colectia “Comunicare” a Editurii C.H. Beck, lucrarea doreste sa vina in sprijinul demitizarii caracterului ocult al activitatii de lobby prin definirea exhaustiva, prezentarea tehnicilor folosite in cadrul acestei activitati, clarificarea aspectelor privind incadrarea juridica a infractiunii de trafic de influenta si diferentele dintre aceasta si lobby.

Autorii analizeaza, de asemenea, comparativ, modalitatile de reglementare in Statele Unite ale Americii, la nivelul institutiilor Uniunii Europene si in interiorul unor state membre ale Uniunii Europene. Nu in ultimul rand, lucrarea, cu o prefata semnata de acad. Mircea Malita, include o propunere de initiativa legislativa, dedicata reglementarii domeniului.

Evidentiind valentele interdisciplinare ale cartii, cei prezenti la eveniment – Vasile Iuga, Country Managing Partner PricewaterhouseCoopers Romania, conf. univ. dr. Flavius Baias, decanul Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti, si prof. univ. dr. Valerian Cioclei, director Editorial C.H. Beck, au subliniat necesitatea adoptarii unei legi referitoare la lobby in Romania.

“Este o carte scrisa nu din perspectiva lobbystului si nici din aceea a politicianului, ea reprezentand, de fapt, o opinie obiectiva a unor reprezentanti ai societatii civile”, a declarat Liviu Mihaileanu, unul dintre autori. Avand ca obiect exclusiv de activitate editarea cartilor si a publicatiilor cu tematica juridica si economica, Editura C.H. Beck s-a impus pe piata literaturii juridice in anul 1998 ca urmare a asocierii dintre grupul romanesc al Editurilor ALL si editura germana C.H. Beck. Incepand cu anul 2001, Editura All Beck s-a desprins din Grupul Editurilor ALL, iar din 2006 a preluat numele partenerului sau european C.H. Beck, devenind astfel o societate independenta, cu capital majoritar german.

AGERPRES

Share